Zeama Bordeleza, solutia bio pentru combaterea bolilor

Zeama Bordeleza este cunoscuta ca unul dintre cele mai vechi fungicide. Denumire vine din limba franceza (bouillie bordelaise), inseamna zeama de Bordeaux. A fost descoperita la sfarsitul secolului 19 de catre profesorul  Millardet de la Universitatea din Bordeaux.
Se spune ca ar fi fost descoperita din intamplare in incercarea de a gasi un produs care sa combata ciupercile si bolile din plantatiile viticole. In realitate profesorul Millardet cauta de mai multi ani o solutie pentru a combate bolile si ciupercile din plantatiile viticoled din sudul Frantei. Zeama Bordeleza este un fungicid de contact cu vechime dar care si in prezent este folosit pe scara larga in combaterea bolilor precum : Mana, Rapanul, Monilioza, Focul bacterian, Patarea frunzelor, Arsura bacteriana.

Caracteristici pentru Zeama Bordeleza

  • Denumire produs: Zeama Bordeleza.
  • Tip produs: fungicid de contact.
  • Substanta activa: cupru 20%, sulfat de cupru neutralizat 80%.
  • Tipuri de aplicare: se aplica cu pompa de spate.
  • Plante care pot fi tratate: pomi fructiferi, vita de vie, legume.
  • Boli care pot fi combatute: Mana, Rapanul, Monilioza, Focul bacterian, Patarea frunzelor, Arsura bacteriana.

La ce este folosita Zeama Bordeleza  in gradina ?

Datorita continutului de cupru, Zeama Bordeleza o sa o gasiti mai in toate schemele de tratament pentru pomi fructiferi si vita de vie. Cuprul are o importanta deosebita in prevenirea si combaterea bolilor.

  • Zeama Bordeleza este un fungicid care poate fi folosit si in culturile bio.
  • Cupru este un foarte bun cicatrizant pentru plante. Este recomandat sa se aplice dupa evenimente meteo extreme (grindina, furtuna) dar si dupa taierile de primavara de la pomi fructiferi sau vita de vie.
  • Ajuta plantele sa treaca mai usor peste inghetul de iarna. Aplicarea este obligatorie in lunile: August, Septembrie.
  • Plantele au nevoie de un aport anual de cupru de 100 – 110 g la hectar.
  • Zeama bordeleza este foarte buna si pentru dezinfectarea serelor, solariilor, jardinierelor sau rasadnitelor.
  • Cupru este un foarte bun stimulator al mecanismului de aparare al plantelor.
  • Este un produs care poate fi folosit pentru a prevenii aparitia bolilor si ciupercilor din plantatiile pomicole, viticole dar si legumicole.

 Top 10 lucruri de stiut despre Zeama Bordeleza

  1. Eficienta de baza a acestui produs este preventia.
  2. Este un fungicid de contact adica ramane pe suprafata frunzei si nu patrunde in tesuturile plantei.
  3. Tratamentul devine ineficient daca agentul patogen (boala) a patruns in tesuturile plantei.
  4. Este unul dintre cele mai vechi fungicide create de om, are aproape 200 ani vechime.
  5. Cuprul folosit in zeama bordeleza este mai vechi de 2000 de ani.
  6. Nu poate fi folosita in acelasi timp cu uleiurile minerale.
  7. Este compatibila cu marea majoritate a fungicidelor si insecticidelor de pe piata.
  8. Fainarea nu poate fi combatuta infiferent de momentul aplicarii.
  9. Perioada de pauza dupa fiecare aplicare este de 10 – 15 zile.
  10. Zeama Bordeleza (orice fungicid pe baza de cupru) strica gustul strugurilor daca mai sunt aplicate tratamente dupa sfarsitul lunii Mai.

ATENTIE: Zeama Bordeleza impreuna cu alte produse pe baza de cupru poate fi folosita in combaterea bolilor din culturile bio.

Dozele recomandate per cultura

Vita de vie :

  • Mana (Plasmopara viticola) – doza micro : 50 – 75 g la 10 l apa, 5 kg la hectar.

Gutui:

  • Focul bacterian (Erwinia amylovora) – 50 – 75 g la 10 l apa, 7.5 kg la hectar.

Prun:

  • Patarea rosie (Polystigma rubrum) – 50 g la 10 l apa, 5 kg la hectar.
  • Ciuruirea frunzelor (Stigmina carpophila) – 50 g la 10 l apa, 5 kg la hectar.
  • Monilioza (Monilinia spp) – 50 g la 10 l apa, 5 kg la hectar.

Piersic:

  • Basicarea frunzelor (Taphrina deformans) – 50 g la 10 l apa, 5 kg la hectar.
  • Ciuruirea frunzelor (Coryneum beijerinckii) – 50 g la 10 l apa, 5 kg la hectar.
  • Monilioza (Monilinia spp) – 50 g la 10 l apa, 5 kg la hectar.

Cires, Visin:

  • Patarea frunzelor (Coccomyces hiemalis) – 50 g la 10 l apa, 5 kg la hectar.
  • Ciuruirea frunzelor (Stigmina carpophila) – 50 g la 10 l apa, 5 kg la hectar.
  • Monilioza (Monilinia spp) – 50 g la 10 l apa, 5 kg la hectar.

Mar, Par:

  • Rapan (Venturia inaequalis) – 50 g la 10 l apa, 5 kg la hectar.
  • Focul bacterian (Erwinia amylovora) – 75 g la 10 l apa, 7.5 kg la hectar.

Tomate:

  • Mana (Phytophtora infestans) – 75 g la 10 l apa, 7.5 kg la hectar.
  • Patarea bruna (Alternaria solani) – 75 g la 10 l apa, 7.5 kg la hectar.
  • Patarea pustulara (Pseudomonas tomato) – 75 g la 10 l apa, 7.5 kg la hectar.
  • Patarea si basicarea fructelor (Xanthomonas vesicatoria) – 75 g la 10 l apa, 7.5 kg la hectar.

Ceapa:

  • Mana cepei (Peronospora destructor) – 75 g la 10 l apa,7.5 kg la hectar.

Castraveti:

  • Patarea unghiulara (Pseudomonas lachrymans) – 75 g la 10 l apa, 7.5 kg la hectar.
  • Mana (Pseudoperonospora cubensis) – 75 g la 10 l apa, 7.5 kg la hectar.

Fasole:

  • Arsura bacteriana (Xanthomonas campestris) – 75 g la 10 l apa, 7.5 kg la hectar.
  • Arsura aureolata (Pseudomonas phaseolicola) – 75 g la 10 l apa, 7.5 kg la hectar.

Vom fi bucurosi sa va expuneti parerea

Leave a reply

Your total score