Sobolanul de casa cenusiu (Rattus Norvegicus)

Sobolanul de casa cenusiu (Rattus Norvegicus)

Sobolanul de casa cenusiu este o specie originara din Asia Est, specie intalnita in prezent in intreaga lume. Vapoarele au fost mijlocul lor de transport pana in cele mai indepartate colturi ale lumii. A aparut in Europa in anul 1732 si a pus repede stapinire pe un areal vast. La noi in tara este raspandit cam peste tot, mai putin in zona de munte. Spre deosebire de alte specii, sobolanul de casa cenusiu este iubitor de locuri umede, fiind intalnit in special in grajduri, in beciuri, in gunoaie, instalatii de canalizare si pe malul apelor. Nu se sfieste sa intre in apa dat fiind faptul ca este un foarte bun inotator. Este omnivor, mincind cereale, dar si cadavre.

Sobolanul de casa cenusiu este un animal sociabil, inteligent si adaptabil. Greutatea sa este cuprinsa intre 250 si 50 de grame, lungimea cozii sale este cuprinsa intre 17-25 cm si lungimea cumulata este cuprinsa intre 21-28cm.  Partea superioara si lateralele corpului sobolanului cenusiu sunt de culoare maro-cenusiu si abdomenul are o culoare gri albicioasa. Coada sobolanului cenusiu este complet acoperita cu solzi in forma de inele. Este un animal preponderent activ seara si noaptea, traind in grupuri de cate 50-250 de indivizi. In general, grupurile sunt formate dintr-un mascul si mai multe femele, pui si adulti. Sobolanii cenusii se inmultesc pe parcursul intregului an, femela naste de 2 pana la 7 ori pe an in jur de 6-10 pui.

Clasificare stiintifica a Sobolanului de casa cenusiu

  • Denumire populara: Sobolanul de casa, Sobolanul de casa cenusiu, Sobolanul cenusiu;
  • Denumire stiintifica: Ratus Norvegicus;
  • Denumire in engleza: Brown rat, Norway rat;
  • Regn: Animalia;
  • Încrengătură: Chordata;
  • Subîncrengătură: Vertebratelor;
  • Clasa: Mammalia;
  • Ordin: Rodentia;
  • Familie: Muridae;
  • Subfamilie: murinae;
  • Genul: Rattus.

Alimentatia sobolanului cenusiu este variata – fructe, seminte, oua de pasari, carne stricata, mamifere mici sau cadavre de animale. Sobolanii cenusii stau in general in pivnite, grajduri, depozite sau diferite spatii de depozitare a gunoiaielor sau in orice alt loc in care pot gasi hrana si adapost. Este un daunator tipic pentru provizii, igiena si materiale.

Biologia si ecologia sobolanului cenusiu de casa

Sobolanul cenusiu are o activitate mai mult nocturna, fiind dotat cu un simt al mirosului si al auzului deosebit de ascutit, care depaseste pe om. Paleta gustativa este similara omului, avand tendinta de a alege o ratie echilibrata, cand are la dispozitie mai multe alimente.

Sobolanul de casa cenusiu (Ratus Norvegicus)

Are nevoie de alimente cu un continut ridicat de apa sau surse de apa libere. Se inmulteste in functie de regiune, hrana, climat si anotimp. Femela are 6 perechi de mamele din care 3 perechi pectorale si 3 perechi ingvinale.

 Aspect

Sobolanul de casa cenusiu este mai mare decat sobolanul de apa si, spre deosebire de acesta nu are coada mai mica decat corpul. Astfel, lungimea corpului este de 27 cm si cea a cozii de 18-20cm. Greutatea ajunge pana la 500 de grame. Pe spate blana sobolanului de casa cenusiu si pe abdomen alburie. Urechile sale sunt scurte si lipsite de par pe fata interna si au un varf rotund.

Ochii sunt mari, vibrizele lungi. Lungimea cumulata a  capului si trunchiului sobolanului de casa cenusiu este de aproximativ 21-28 centimetri. Lungimea cozii este cuprinsa intre 17-25 centimetri. Greutatea este de 250-550g. Partea superioara si partile laterale ale corpului au o culoare maro-cenusie si abdomenul are o culoare gri-alb. Coada sa este acoperita de solzi in forma de inele. Urechile sunt micute si rotunde spre deosebire de cel ale sobolanului de casa. Puii sunt, la nastere, inca orbi si lipsiti de blana. Coada sobolanului de casa cenusiu este intotdeauna mai scurta decat corpul, poate ajunge pana la 20 de centimetri. Sobolanii cenusii au pana la 2 sau trei gestatii, dau nastere la aproximativ 8 pui la fiecare gestatie. Sobolanul brun isi duce existenta in ambalaje si este cunoscut pentru inteligenta si neincrederea sa.

Biologie

Sobolanul de casa cenusiu este un animal sociabil, inteligent si adaptabil. Este activ in special odata cu lasarea serii si noaptea insa exista si sobolani care poti fi activi si pe parcursul zilei. Traieste in grupuri de 50-250 de indivizi, grupuri formate in general dintr-un mascul, mai multe femele si animale tinere si pui. Sobolanii cenusii care nu apartin grupului sunt alungati sau ucisi (canibalismul este foarte posibil). Se inmultesc de-a lungul intregului an. Perioada de gestatie este de 24 de zile. Femela poate naste de 2-7 ori pe an cate 6-10 pui care la nastere sunt orbi si fara blana. Femelele pot fata pe an chiar si 1000 de pui. La cresterea puilor se implica mai multe femele. Alaptarea puilor dureaza in general 3 saptamani. Odata ajunsi la varsta de 6-7 saptamani, sobolanii cenusii sunt deja foarte independenti, la 3 luni ajungand deja la maturitatea sexuala. Sobolanul cenusiu este omnivor. Alimenele consumate cuprind seminte, fructe, pua de pasari, muguri, carne stricata si starvuri de animale, mamifere mai mici, etc. acestia evita totusi alimentele pe care nu le cunosc. Speranta sa deviata este de 4 ani maxim, varsta la care ajung rar mai ales daca traiesc in natura.

Raspandire

Sobolanul cenusiu este originar din Asia de Est. Este o specie sinantropa insa si in ziua de azi este raspandit in intreaga lume. Sobolanul cenusiu a reusit, prin intermediul vapoarelor ca mijloace de transport, sa se raspandeasca si sa se extinda pana in cele mai izolate insule. Poate fi intalnit in sate si orase unde ocupa pivnitele, grajdurile si depozitele, conductele de canalizare, locurile de depozitare a gunoaielor precum si in alte cladiri, unde reusesc sa gaseasca suficienta hrana si ascunzatori. In natura, isi sapa vizuini subterane care se impart in galerii lungi. Deoarece consuma alimente variate, sobolanul cenusiu le contamineaza cu urina, excremente si secretii. Pe langa contaminare, sobolanii rod mobila, cablurile, usile sau plasticul.

Sobolanul cenusiu este purtatorul unui numar mare de boli infectioase, boli care se pot transmite cu deosebita usurinta la oameni si la animale printre care amintim – virusii febrei Lassa, virusii Lyssa, trichina, Salmonella, purici si alti endo si ectoparaziti. Drept urmare, sobolanul cenusiu sau sobolanul norvegian cum mai este cunoscut, este raspandit pe globul, in special in zonele temperate. Traieste in colonii de sute de indivizi, pe langa locuintele urbane sau rurale sau izolate, in unitatile agricole vegetale, de crestere a animalelor saucele care depoziteaza sau prelucreaza produsele de origine animala sau vegetala.

Daunator

Sobolanul de casa cenusiu este un daunator tipic de alimente, de materiale si pentru igiena. Sobolanii cenusii consuma alimente de toate tipurile, pe care le contamineaza mai apoi cu excremente, urina si secretii. Ei pot roade insa si mobila, cablurile electrice, scandurile, rafturile, grinzile, usile, plasticul etc, fiind astfel incadrati si la categoria daunatorilor de materiale. Sobolanii cenusii actioneaza ca purtatori a numeroase boli infectioase, care pot fi transmise la om si la alte animale. Reprezinta si mijloace de raspandire a puricilor, putand fi purtatori de ciuma. In plus, sobolanii cenusii pot transmite virusi de Lassa (agentii patogeni ai febrei de Lassa), virusi Lyssa (agenti patogeni ai rabiei) si Salmonella, trichina precum si alti ectoparaziti si endoparaziti.

Curiozitati despre Sobolanul de casa cenusiu

Cand aud cuvantul sobolan, majoritatea oamenilor se gandesc la ciuma insa, in realitate, aceste creaturi micute si ingenioase se afla in randul nostru inca de la inceputurile civilizatiei si nu toata lumea le uraste atat de tare. Ba mai mult, dupa mai bine de 8 secole de acuzatii pentru raspandirea ciumei, iata ca sobolanii sunt in sfarsit exonerati de catre cercetatori deoarece au gasit un nou vinovat, gerbilul. Am adunat pentru voi cateva curiozitati despre sobolani.

Un cuplu de sobolani poate avea pana la 170 de pui intr-un an. La doar 4-5 saptamani, sobolanii ajung la maturitate sexuala si o femela poate da nastere puilor odata la trei saptamani. In general, nasc intre 6-10 pui ceea ce inseamna ca un cuplu de sobolani poate da nastere intr-un an la 170 de pui.

Coada ii ajuta sa se racoreasca. Sobolanii, spre deosebire de noi oamenii au glande sudoripare doar pe labe. Motiv pentru care reusesc sa isi controleze temperatura corpului cu ajutorul cozii. Coada este mai mult decat potrivita pentru a indeplini aceasta functie deoarece nu dispune de par si are o multime de vase de sange, de la mijloc spre varf in special. Cand temperatura creste cu cateva grade, vasele se umfla si permit unei mai mari cantitati de sange sa circule prin coada. Sangele cald se raceste in momentul in care trece prin coada si se intoarce in corp la o temperatura mai mica.

Dintii sobolanilor cresc in permanenta. Sobolanii sunt cunoscuti pentru faptul ca rontaie in permanenta ceva. Si fac acest lucru dintr-un motiv foarte bine intemeiat. Dintii lor cresc cu aproximativ 11-14 centimetri pe an, rosul ii ajuta sa isi toceasca dintii.

Stiai ca sobolanii rad ? Aceasta este una din curiozitatile mai putin cunoscute despre sobolani. Sobolanii sunt niste animale care par capabile sa rada. Clar, nu fac acest lucru ca si oamenii insa emit un sunet destul de ascutit, pe frecvente inalte. Conform cercetatorilor, sobolanii simt ceea ce din punct de vedere stiintific poarta denumirea de bucurie sociala atunci cand se joaca.

Sobolanul de casa cenusiu (Ratus Norvegicus) este un daunator care poate fi gasit aproape in orice casa de la curte dar si un zonele urbane (depozite, magazine, etc). Vezi mai multe detalii despre combaterea daunatorilor pe Degradina !

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *